SPECIAL

SĂRBĂTOARE mare pentru credincioşii ortodocşi pe 24 iunie. Obiceiuri şi TRADIŢII de Drăgaică / Evenimente de Sânziene şi Ziua Iei în Capitală


SĂRBĂTOARE mare pentru credincioşii ortodocşi pe 24 iunie. Obiceiuri şi TRADIŢII de Drăgaică / Evenimente de Sânziene şi Ziua Iei în Capitală

Z.P. | 2019-06-24 16:29

Credincioşii ortodocşi sărbătoresc, pe 24 iunie, Naşterea Sfântului Ioan Botezatorul, cunoscută în popor şi ca Drăgaica sau Sânzienele, când a fost instituită, în 2013, şi Ziua Universală a Iei, marcată de comunităţile româneşti din toată lumea.

Biserica Ortodoxă serbează de obicei ziua morţii sfinţilor, numai Maica Domnului şi Sfântul Ioan Botezătorul făcând excepţie de la această regulă. Ei au privilegiul de a li se sărbători atât naşterea, cât şi alte evenimente din viaţa lor: Adormirea Maicii Domnului, Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul, Bunăvestirea, soborul Sfântului Ioan Botezătorul etc.

Naşterea lui Ioan Botezătorul a avut loc cu şase luni înainte de cea a lui lisus Hristos. Sărbătoarea apare atestată documentar în secolele IV - V, când se fixează definitiv şi data Crăciunului.

TRADITII si OBICEIURI de Sânziene sau Drăgaică

În calendarul popular, ziua de 24 iunie este cunoscută sub denumirea de Sânziene sau Drăgaica.

În această zi, din 2013, la iniţiativa comunităţii online La Blouse Roumaine, dedicată promovării iei româneşti, se sărbătoreşte şi Ziua Universală a Iei, marcată de comunităţile româneşti din toată lumea. Femeile în special poartă în această zi o ie.

Ziua de Sânziene este considerată sfântă: nimeni nu are voie să lucreze în această zi, când soarele joacă pe cer sau stă în loc la amiază. Legate de această zi sunt diverse obiceiuri, dar cele mai importante sunt cele dedicate dragostei.

Se spune că, în noaptea de Sânziene (23 spre 24 iunie), se deschid porţile cerului şi lumea de dincolo vine în contact cu lumea pământeană. Cu acest prilej, în foarte multe zone din ţară, se fac pomeni pentru morţi, de moşii de Sânziene.

 Fetele mai aveau obiceiul să arunce o cunună de sânziene pe acoperişul casei. Dacă aceasta rămânea pe acoperiş, fata urma să se mărite chiar în acel an, în timp ce, dacă ajungea pe jos, fata o mai arunca până rămânea prinsă pentru a şti câţi ani mai are de aşteptat.

În ziua de Sânziene se ţineau bâlciuri şi iarmaroace, acestea fiind un foarte bun prilej pentru întâlnirea tinerilor în vederea căsătoriei. Târgurile de fete erau des întâlnite în această zi, iar printre cele mai renumite târguri care aveau loc la Sânziene se numără cele de la Buzău, Focşani, Buda, din judeţul Vrancea, Ipăteşti, judeţul Olt, Piteşti, Câmpulung Muscel, Cărbuneşti, judeţul Argeş, Broşteni, judeţul Mehedinţi, Giurgeni, judeţul Ialomiţa.

Florile culese în ziua de Sânziene, prinse în coroniţe sau legate în formă de cruce, erau duse la biserică pentru a fi sfinţite şi erau păstrate, apoi, pentru tratarea bolilor sau alungarea tuturor relelor. De altfel, acum, o dată cu venirea verii, era un bun prilej pentru culegerea plantelor de leac, toate având o eficacitate sigură. În noaptea de Sânziene răsare şi floarea albă de ferigă, care aduce noroc celui care o va culege.

De asemenea, fetele obişnuiau ca, în timpul zilei, considerată o perioadă extrem de benefică, să se supună descântecului de întors inima unuia către altul, de unde se poate vedea că aproape toată ziua era dedicată în special iubirii.

În medicina populară, sânziana este folosită pentru foarte multe boli, dar trebuie culeasă în zorii zilei. Se spune că sânzienele puse în apa de baie întăresc copiii slabi şi sensibili, acest procedeu fiind folosit şi pentru tratarea frigurilor, iar roua căzută pe flori în noaptea de sânziene vindecă bolile de ochi şi piele.

Evenimente de Sânziene şi Ziua Iei în Capitală

Cele două sărbători sunt marcate şi la Biblioteca Naţională, unde, luni, publicul este invitat, la Ludoteca "Apolodor din Labrador", la atelierele maraton "Ia românească, reper istoric şi actualitate perenă". "Vom desena şi vom picta ii tradiţionale româneşti inspirate din tezaurul mai multor zone ale ţării. Planşele realizate vor face obiectul unei expoziţii online, afişate pe site-ul Bibliotecii şi pe paginile de Facebook", arată organizatorii, potrivit Mediafax.

De asemenea, publicul poate vizita "Cămaşa cu altiţă, ca semn al identităţii naţionale", o expoziţie de carte din colecţiile Bibliotecii Naţionale a României.

Un eveniment special de Ziua Universală a Iei are loc şi la Muzeul Municipiului Bucureşti (MMB), luni, de la ora 18.00, respectiv lansarea volumului "Ii de sărbătoare din Colecţia Muzeului Dr. Nicolae Minovici", de Maria-Camelia Ene, şef Birou Istorie Bucureşteană, MMB. Muzeul de Artă Populară Dr. Nicolae Minovici este cel care găzduieşte această întâlnire cu autoarea cărţii şi invitaţii săi - prof. univ. Dr. Adina Nanu şi Adrian Buga, expert, istoric şi critic de artă. Lucrarea este dedicată portului tradiţional românesc de sărbătoare din patrimoniul etnografic al Muzeului Dr. Nicolae Minovici.

Colecţia de ii donate de Nicolae Minovici este, astfel, pentru prima dată catalogată şi publicată într-un volum de referinţă, după un an de cercetare, identificare şi catalogare, proiect realizat de autoare, expert acreditat în costum urban şi vestimentaţie cu valoare istorică, etnografică şi memorială.



Parerea ta...

Doresc sa comentez



(Vezi versiunea pentru PC a articolului)

Vezi versiunea pentru PC
Ziarul Puterea - Cotidian national.

Cotidian national de dezvaluiri. Singurul ziar aparut in perioada de criza.