SPECIAL

Adormirea Maicii Domnului, 15 august. TRADIŢII şi obiceiuri de Sfânta Maria Mare / Ce nu e voie să faci azi


Adormirea Maicii Domnului, 15 august. TRADIŢII şi obiceiuri de Sfânta Maria Mare / Ce nu e voie să faci azi

Z.P. | 2019-08-15 12:36

Adormirea Maicii Domnului (Sfânta Maria Mare), marcată pe 15 august,este una dintre cele mai importante sărbători creştine, iar, pentru români, este şi ocrotitoarea marinarilor. ”Sărbătoarea Sf. Mării este şi ea un hotar” potrivit volumului ”Spaţiul şi timpul în tradiţiile româneşti”(Paideia, 2018).

Adormirea Maicii Domnului (Sfânta Maria Mare) este una dintre cele mai importante sărbători creştine, iar, pentru români, este şi ocrotitoarea marinarilor, pe 15 august fiind organizate în mai multe oraşe procesiuni cu icoane şi pelerinaje, dar şi manifestări artistice.

Sf. Maria este şi Ziua Marinei Române. A fost aniversată prima dată în 1902, la Constanţa, fiind legată de sărbătoarea religioasă, sfânta fiind considerată ocrotitoarea marinarilor. Printre momentele tradiţionale ale festivităţilor se numără sosirea lui Neptun, care declară deschise jocurile marinăreşti pe apă şi care dă botezul marinarilor.

Aproximativ 2,2 milioane de români îşi serbează onomastica de Sfânta Maria. Mai mult de jumătate sunt femei care poartă numele de Maria cărora li se alătură cele botezate Mariana şi Marinela dar şi cei care se numesc Marian, Marin, Mioara, Mia, Maricica, Marina, Marilena, Mari, Mărioara, Marinel, Marousia sau Ana-Maria.

În unele părţi ale Moldovei, ziua de 15 august este considerată "a morţilor", fiind pomeniţi toţi cei care au numele pornind de la cel al Sfintei Maria, şi la 8 septembrie, de Sfânta Maria Mică, sunt sărbătoriţi cei care poartă acest nume. În ziua praznicului, femeile merg la biserică şi duc cele mai frumoase flori din grădină, struguri, prune şi faguri de miere, pe care le dau în amintirea răposaţilor, potrivit Mediafax.

În Maramureş, sărbătoarea religioasă are o mare însemnătate, iar tradiţiile şi obicieurile de Sfânta Maria Mare încă se păstrează. Sunt organizate procesiuni religioase spre mănăstiri, iar la slujbele speciale participă câteva zeci de mii de oameni.

În principiu, există aceleași interdicții ca în cazul oricărei alte sărbători sau zilelor de duminică. Nu ai voie să muncești, să faci curat, să speli, să calci haine etc.

O superstiție veche îi îndemna pe români să nu facă focul cu două zile înainte de această sărbătoare. În caz contrar, oamenii credeau că riscă să se îmbolnăvească, să le ia foc acareturile şi să ia boli care pocesc pentru cei ce mănâncă gătit la foc în aceste zile.

Obiceiuri de Sfânta Maria Mică

La Sf. Maria se făcea masă comună în curtea bisericii. Se făcea masă pentru străinii din alte sate, apoi pentru cei din sat. Nu era obligatoriu ca cei din sat să mănânce. În ograda bisericii sunt mese şi scaune făcute de oameni. Doi-trei oameni strâng banii de la toţi, se duc la Iaşi şi cumpără ce trebuie. Se strângeau femeile la o casă alături de biserică şi pregăteau bor, sarmale, chiper (ardei) umpluţi, perje cu carne, pilaf. Acum se pune brânză, măsline, mezel, friptură, pârjoale, cozonac (Sărbători, IV, p.328).

Se angajează pândarii pentru vii şi se leagă magic ciocul păsărilor pentru a nu prăda strugurii (Ghinoiu, 1999, p. 33).

Se împart struguri şi prune pentru sufletul morţilor (Pamfile, 1997, p. 163).

În dimineaţa zilei de Sântămărie femeile merg la biserică cu ofrandă din ciorchini de struguri copţi de la soiurile văratice sau numai boabele desprinse de pe ciorchini, numită „coliva de pomană“ sau „colivă de struguri“ (Ghinoiu, 1997, p. 107).

Obiceiul vestimentar care obligă bărbatul să poarte căciulă între Sântămărie şi Sângiorz era respectat pretutindeni. Cei care uitau să-şi schimbe pălăria cu căciula la această dată era atenţionaţi prin

610 zicala: „A venit Sântămărie,/ Te-ai... în pălărie!“ (Ghinoiu, 1999, p. 152).

Se fac hori în sate: tineretul joacă, iar bătrânii şi copiii bat nucii pe la vii, câmpuri şi prin grădini (Pamfile, 1997, p.164).

Dacă înfloresc trandafirii pe la Sfânta Maria, toamna va fi lungă (Gorovei, 1995, p. 268)

În ce priveşte magia, de Sfânta Măria Mare ”se culeg flori şi se pun la icoana Preacuratei; acestea apoi sunt bune de leac (Pop Reteganul-2, f. 146). Despre vreme: Dacă înfloresc trandafirii pe la Sfânta Maria, toamna va fi lungă”, se arată în ”Spaţiul şi timpul în tradiţiile româneşti” (Paideia, 2018, p.609-610).

Mai multe lăcaşuri de cult din ţară care o au ca ocrotitoare pe Maica Domnului îşi serbează joi hramul.



Parerea ta...

Doresc sa comentez



(Vezi versiunea pentru PC a articolului)

Vezi versiunea pentru PC
Ziarul Puterea - Cotidian national.

Cotidian national de dezvaluiri. Singurul ziar aparut in perioada de criza.