SPECIAL

3 Mai: Ziua Mondială a Libertății Presei, pe pandemie, în lume și la noi


3 Mai: Ziua Mondială a Libertății Presei, pe pandemie, în lume și la noi

Eliza Popa | 2020-05-02 23:42

În fiecare an, la data de 3 mai, în întreaga lume este marcată Ziua Mondială a Libertăţii Presei, proclamată de către Adunarea Generală a ONU în anul 1993, în urma unei recomandări adoptate în cadrul celei de-a XXVI-a sesiuni a Conferinţei Generale a UNESCO, din anul 1991.

Ziua mondială a libertății presei a fost instituită pentru a atrage atenţia întregii lumi asupra importanței și obligaţiei respectării libertății de exprimare, aşa cum sunt ele stabilite în Declarația Universală a Drepturilor Omului, care, la articolul 19 arată că: „Orice om are dreptul la libertatea opiniilor și exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum și libertatea de a căuta, de a primi și de a răspândi informații și idei prin orice mijloace și independent de frontierele de stat”.

Blocarea internetului și a site-urilor web se multiplică

Iată ce se spune în declarația Înaltului Reprezentant, Josep Borrell, în numele Uniunii Europene, cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei, 3 mai 2020: “În pofida riscurilor și provocărilor suplimentare generate de pandemia de COVID-19, jurnaliștii și ceilalți profesioniști din mass-media din întreaga lume își continuă activitatea esențială, uneori în condiții dificile. Aceștia dau glas persoanelor celor mai vulnerabile, asigurându-se că poveștile lor sunt auzite. Ei aduc mărturii din zone mai puțin accesibile, inclusiv din zone de conflict, oferind informații vitale cu privire la impactul adesea devastator al pandemiei în diferite părți ale lumii, precum și povești de solidaritate și curaj dătătoare de speranță și optimism. (…)

Poate că astăzi, mai mult ca oricând, libertatea presei este o piatră de temelie a societăților democratice, care nu pot prospera decât dacă cetățenii au acces la informații fiabile și pot face alegeri în cunoștință de cauză. Jurnalismul contribuie la detectarea și la combaterea dezinformării. În prea multe țări, jurnaliștii se luptă cu o legislație restrictivă, atribuită uneori stării de urgență generată de COVID-19, care limitează libertatea de exprimare și libertatea presei. Blocarea internetului și a site-urilor web se multiplică. Reporterii, în special femeile, sunt supuși unor campanii de denigrare, unor presiuni financiare și unor atacuri din partea guvernului sau a unor canale de presă partizane, ceea ce îi obligă adesea să se autocenzureze. Prea mulți se confruntă cu hărțuiri, cu arestări arbitrare și cu privarea de libertate. Prea mulți și-au pierdut viața pentru că și-au făcut meseria”.

O oportunitate pentru a reaminti guvernelor…

Ziua Mondială a Libertăţii Presei prilejuieşte ocazia de a informa cetăţenii asupra cazurilor de încălcare a libertăţii presei - un moment de reamintire a faptului că în zeci de ţări ale lumii publicaţiile sunt cenzurate, persecutate, suspendate sau închise, iar jurnaliştii, editorii şi publiciştii sunt hărţuiţi, atacaţi, arestaţi şi chiar ucişi.

Această zi este un prilej pentru a încuraja şi dezvolta iniţiative în favoarea libertăţii de expresie şi de a consolida statutul libertăţii de expresie în întreaga lume, este o oportunitate pentru a reaminti guvernelor din întreaga lume nevoia de a-şi respecta angajamentele privind libertatea presei şi o zi de reflecţie în rândul profesioniştilor din media asupra implicaţiilor libertăţii de expresie şi a eticii profesionale. În clasamentul mondial al libertății presei pe 2019, România a căzut trei locuri, până pe poziția a 47-a din 180 de țări, după Botswana și Tonga, dar înaintea Statelor Unite. Pe primele trei locuri se regăsesc Norvegia, Finlanda și Suedia, în timp ce Franța se află pe 32, iar SUA pe 48-în scădere cu trei locuri. Raportul organizației Reporteri fără Frontiere evidențiază între altele multiplicarea cazurilor de cenzură politică, precum și o autocenzură în creștere în redacțiile din România.

Bine de știut, pe pandemie

România a ratificat Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, încheiată la Roma la 4 noiembrie 1950, și intrată în vigoare la 3 septembrie 1953, la 7 octombrie 1993, data la care statul român a devenit membru al Consiliului Europei. Convenția, împreună cu protocoalele sale adiționale 1, 4, 6, 7, 9 și 10, a intrat în vigoare pentru România la 20 iunie 1994.

Articolul 10 din Convenție privește libertatea de exprimare și conține două paragrafe, unde primul prevede libertatea de opinie și libertatea de a primi sau de a comunica informații ori idei fără amestecul autorităților publice și fără a ține seama de frontiere, iar cel de-al doilea încearcă stabilirea unui echilibru în scopul determinării preeminenței unui drept asupra altuia, având în vedere că libertatea de exprimare poate veni în contradicție cu alte drepturi[71] garantate de Convenție, printre care dreptul la un proces echitabil, la respectarea vieții private sau la libertatea de conștiință.



Parerea ta...

Doresc sa comentez



(Vezi versiunea pentru PC a articolului)

Vezi versiunea pentru PC

Ziarul Puterea - Cotidian national.

Cotidian national de dezvaluiri. Singurul ziar aparut in perioada de criza.