SPECIAL

10 Mai, Ziua Regalității: Una dintre cele mai importante zile din ISTORIA României


10 Mai, Ziua Regalității: Una dintre cele mai importante zile din ISTORIA României

Roxana Roseti | 2020-05-10 00:32

La 10 Mai 1866, Prinţul Carol de Hohenzollern sosea la Bucureşti, fiind întâmpinat de mulţimea entuziastă. Depune jurământul în faţa Parlamentului, devenind principe al României. Cu fiecare jubileu, ziua de 10 Mai a devenit o sărbătoare tot mai populară.

În special după anul 1877, când pe 10 Mai a început să se serbeze și Ziua Independenței ca Zi Națională a României. Apoi, la 10 Mai 1881, Carol I a fost încoronat Rege al Regatului României, ceea ce a desăvârșit asocierea zilei de 10 Mai cu monarhia românească și cu Dinastia Regală. Prin urmare, ziua de 10 mai reprezintă, alături de data de 1 decembrie, una dintre cele mai importante zile din istoria României. Acest lucru este datorat celor 3 evenimente ce au marcat traseul istoric al țării noastre: venirea lui Carol Hohenzollern Sigmaringen în România (10 Mai 1866),  declararea independenței față de Imperiul Otoman (10 mai 1877), și Încoronarea Principelui Carol (10 mai 1881).

La 10 mai 1881, România a devenit regat. La trei ani de la război şi după tratativele de la Berlin din iunie-iulie 1878, independenţa statului român era acum recunoscută de toate Puterile Europei, ceea ce a permis ridicarea ţării la rangul de Regat. Acest lucru a fost posibil deoarece Parlamentul a votat transformarea țării din Principat în Regat, Carol I devenind astfel primul rege al României. „Doar un străin putea să fie destul de departe de înverşunata rivalitate între diverse familii politice din ţară şi ca atare să aducă obiectivitatea şi neutralitate de care era nevoie”, spune profesorul Andrei Pippidi, Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti, conform digi24.ro.

Care a fost drumul?

În seara zilei de 10/11 februarie 1866, domnitorul Alexandru Ioan Cuza abdica de la putere. Se forma o Locotenență Domnească, iar membrii acesteia începeau demersurile pentru aducerea unui prinţ străin la conducerea Principatelor Unite. Noua opţiune? Prinţul Carol de Hohenzollern (după ce Contele Filip de Flandra refuzase tronul Principatelor Unite), recomandat de însuşi Napoleon al III-lea, împăratul Franţei.

Ion C. Brătianu este trimis de urgenţă la Düsseldorf pentru a obţine consimţământul venirii în România din partea tânărului principe, a familiei sale şi a regelui Prusiei, Wilhelm I. Tânărul Carol, pe numele întreg Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen (când a venit în România nu şi-a mai scris numele cu K), acceptă să devină noul „domnitor al românilor”. Carol s-a născut la Sigmaringen, în ziua de 7/20 aprilie 1839, fiind al doilea fiu al Principelui Carol Anton de Hohenzollern-Sigmaringen şi al soţiei sale, Josefina. După terminarea cursurilor secundare, Carol a urmat la şcoala de cadeţi din Munster, iar apoi, în 1857, şcoala de artilerie de geniu din Berlin. El s-a remarcat, pe când avea gradul de locotenent, în războiul austro-germano-danez, participând la asediul cetăţii Fredericia.

După o călătorie incognito cu trenul, pe ruta Duseldorf-Bonn-Freiburg-Zurich-Viena-Budapesta, pe data de 8 mai 1866, Carol a ajuns la Baziaş. Unde s-a îmbarcat pe un vapor dunărean care l-a dus până la graniţa cu România. Avea un paşaport în care figura drept cetăţean elveţian şi a călătorit deghizat ca om de afaceri, pentru că între Germania şi Austria exista la acea dată o stare conflictuală. La 10 Mai 1866, Carol a sosit la Bucureşti, capitala României, fiind întâmpinat de mulţimea entuziastă. Depune jurământul în faţa Parlamentului, devenind principe al României. Până la 10 mai 1881, când România devine regat, după care devine rege. Aceasta zi va deveni Sărbătoarea Naţională a Regatului României până în 1947.

“Cinismul, interesul îngust și lașitatea nu trebuie să ne ocupe viața”

În prezent, 10 Mai este considerată și „Ziua Regelui” pentru că Familia Regală continuă să fie în fruntea sărbătorii naționale de 10 Mai. În anul 2011, istoricul Neagu Djuvara propunea revenirea la data de 10 Mai ca Zi Naţională a României, argumentând astfel: "Alegerea datei de 1 decembrie ca Zi Națională nu a fost potrivită, a fost conjuncturală, făcută de Parlamentul de după Revoluția din Decembrie '89. (…) Nu e adevărat că 1 decembrie reprezintă unitatea, pe 1 decembrie doar Transilvania si Banatul erau unite", a argumentat istoricul. Djuvara a mai menţionat un „avantaj” al datei de 10 mai: "Era în anotimpul cel mai frumos din ţara noastră; poate lumea să dănţuiasca în stradă, pe când la 1 decembrie…".

Iată ce spunea Regele Mihai I în discursul său rostit în faţa Parlamentului pe 25 octombrie 2011, cu ocazia împlinirii vârstei de 90 de ani: “Familia Regală va continua să slujească interese naţionale ale României. Coroana Regală nu este un simbol al trecutului, ci o reprezentare unică a independenţei. Coroana este o reprezentare a statului în continuitatea lui istorică. Instituţiile democratice nu sunt guvernate doar de legi şi de etică. Simţul datoriei, iubirea de ţară şi competenţa sunt criteriile principale ale vieţii publice. Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credinţă şi fără memorie. România a mers mai departe prin idealurile marilor oameni ai istoriei noastre. Cinismul, interesul îngust și lașitatea nu trebuie să ne ocupe viața. România a mers mai departe prin idealurile marilor oameni ai istoriei noastre, servite responsabil și generos…”.



Parerea ta...

LAZăR C
10 Mai 2020

În toată europa unde este condunducere monarhică două elemente ies în evidență : democrație autentică și economie dezvoltată.
Doresc sa comentez



(Vezi versiunea pentru PC a articolului)

Vezi versiunea pentru PC

Ziarul Puterea - Cotidian national.

Cotidian national de dezvaluiri. Singurul ziar aparut in perioada de criza.