DESTINATION: BUCHAREST

Catacombele Bucureștiului


Catacombele Bucureștiului

Gabriela Dumba | 2019-12-27 11:00


Catacombele Bucureștiului

 

 


Catacombele Bucureștiului

 

 

Coridor subteran la Clădirea Ministerului de Interne

 Tuneluri secrete, lungi de zeci sau poate chiar sute de kilometri, străbat subteranul Bucureștiului. Auziți pentru prima dată această informație? Vi se pare fantasmagorică? Desprinsă din filme SF? Nici vorbă! Este cât se poate de adevărată! În subteranul Capitalei există o rețea foarte extinsă de catacombe, întocmai ca la Paris sau la Roma, dar și o serie de tuneluri, mai mult sau mai puțin secrete.

 Definiția de bază a catacombelor este „tuneluri săpate în rocă, construite pentru a fi folosite ca cimitire”. Altfel spus, cimitire subterane. Arheologii au descoperit catacombe în multe regiuni din bazinul mediteranean, cele din subteranul Romei, lungi de sute de kilometri, fiind cele mai faimoase. Datele de până acum arată că în subsolul fostei capitale a Imperiului Roman există mai mult de 60 de catacombe, construite pe mai multe niveluri, cele mai vechi fiind construite în urmă cu 6.000 de ani. Din cele 60 însă, doar cinci pot fi vizitate de curioși.

În multe zone din Europa, catacombele pot fi vizitate și reprezintă chiar unele dintre cele mai căutate atracții turistice, un must-see pentru turiștii pasionați de mistere și istorie.

Catacombele din Paris sunt, de asemenea, foarte populare, ele fiind străbătute anual de un număr uriaș de vizitatori din toată lumea.

În acest context încărcat de mister și istorie, catacombele Bucureștiului, deși încă nu atât de celebre, suscită din ce în ce mai mult interesul turiștilor care ne vizitează Capitala!

Despre tunelurile de sub Bucureşti s-a aflat pentru prima oară din lucrarea „Istoria Bucureşcilor", publicată în 1899 de istoricul Gheorghe Ionescu-Gion.

Datele istorice arată că prima rețea de catacombe din Capitala României a apărut în secolul al XVII-lea și a fost construită de negustorii și boierii care voiau să-și protejeze averile de tâlharii care atacau orașul.

Cronicarii din vremea lui Vodă Caragea spun chiar că domnitorul se plimba cu caleaşca pe sub pământ, de la Palatul Cotroceni până la Curtea din Dealul Spirii.

Istoria spune că însuşi Tudor Vladimirescu a folosit aceste catacombe pentru a ascunde arme înaintea Revoluţiei de la 1821.

Despre cel mai vechi tunel subteran din București se spune că ar fi fost construit chiar de celebrul Vlad Ţepeş. Pornea de la castelul domnitorului, aflat pe locul unde astăzi se găsește Palatul Kretzulescu, trecea pe sub Parcul Cișmigiu, cu o ramificaţie spre Schitu Măgureanu, ieșirea din tunel fiind undeva în apropierea actualului sediu al Primăriei Generale a Capitalei. Evident, tunelurile erau prevăzute cu guri de aerisire așa încât să se poată respira în subteran.

Catacombele Capitalei, cele identificate până acum, sunt întinse pe o distanță impresionantă, de zeci de kilometri. Practic, Bucureștiul poate fi străbătut, prin subteran, de la Curtea Veche spre Dealul Mitropoliei și Mănăstirea Antim; spre Cișmigiu, de-a lungul străzii Schitu Măgureanu, apoi spre Cotroceni, cu multe ramificații spre Gara de Nord și Cimitirul Bellu.

În zona Unirii, pe strada Negru Vodă, a fost găsit, la zeci de metri adâncime, un tunel lung de 250 de metri, căptuşit în totalitate cu cărămidă și cu o lăţime de 1,5 metri, care leagă Curtea Veche de Hanul lui Manuc şi Biserica Domnească.

Alte subterane seculare au fost descoperite în Colentina, iar un vechi tunel subteran lega Palatul Ghica de Mănăstirea Plumbuita, pe sub râul Colentina.

Sub Palatul Golescu, situat în zona stadionului Giuleşti, a fost descoperit un coridor subteran care duce înspre lunca Dâmboviţei.

Iar exemplele pot continua, Bucureștiul subteran fiind practic un labirint de tuneluri și catacombe, construite în diferite perioade istorice și servind scopuri dintre cele mai diverse.

Sunt legende urbane care susțin că unele dintre aceste pasaje secrete sunt adevărate „Porți ale Timpului”, fiind identificate nouă zone importante din acest punct de vedere: Mântuleasa, Uranus-13 Septembrie-Panduri, Antiaeriană-Sălaj, Dealul Cotroceni, Foișor, Cocioc-Piscului-Văcărești, Mitropolie și Zețarilor-Drumul Găzarului. Acestea ar fi locațiile unde se spune că inițiații, adepți ai paranormalului, veneau pentru a-și încarca „bateriile energetice".

În nuvela sa „Pe Strada Mântuleasa”, Mircea Eliade, scriitor și filozof de faimă mondială, a scris despre aceste pasaje energetice subterane.

Mai aproape de zilele noastre, dictatorul Nicolae Ceaușescu, obsedat de siguranță, a folosit prin anii ’80 militari pentru a construi un păienjeniș subteran de tuneluri și adăposturi antiatomice, în comparație cu care vechiul labirint de catacombe pare doar o timidă încercare.

 


Catacombele Bucureștiului

 

Culoar subteran Palatul Parlamentului

Astfel, date recente citate de istorici, arată că ramificațiile subterane ordonate de Ceaușescu au corespondență cu circa 80 de obiective din București, precum clădirea ASE, Casa Enescu sau Opera Română. Mai mult chiar, pe sub Piața Revoluției ar exista o rețea de catacombe prin care se poate circula cu barca.

Unul dintre militarii care a coordonat lucrările la Casa Poporului, a dezvăluit că sub gigantica clădire se află, în subteran, nu mai puțin de şapte etaje, în sistemul de tuneluri ordonat de Ceaușescu fiind înglobate și o serie de catacombe realizate în perioada interbelică, din dispoziția lui Carol al II-lea. Astfel, de la Casa Poporului, dictatorul ar fi putut ajunge rapid în zone-cheie ale Capitalei, tunelurile fiind suficient de largi pentru a putea circula prin ele cu mașina.

Regretatul Camil Roguski, cunoscut drept „arhitectul lui Ceaușescu”, povestea că sub Casa Poporului sunt opt tuneluri de fugă, cu o diafragmă a zidurilor de 1,4 metri și două buncăre antiatomice, proiectate să reziste unui cutremur de până la 9 grade Richter.

În 2005 au fost descoperite, absolut întâmplător, două astfel de tuneluri de fugă. Unul dintre ele, cu o lungime de 60 de metri, duce spre fântânile de lângă Piața Constituției, iar celălalt, cu o lungime de 500 metri, ajungea până la stația de metrou Izvor.

Astăzi, nu mai este un secret pentru nimeni că majoritatea staţiilor de metrou din Capitală au fost astfel construite încât să poată fi folosite și ca adăposturi antiatomice. Sub tunelul propriu-zis există o reţea de buncăre şi tuneluri mai mici, tehnice, care sunt ca un păienjeniş pe sub Bucureşti, unele dintre trasee fiind paralele cu linia metroului.

Cu toate acestea, încă puține lucruri se cunosc despre adevărata întindere a subteranelor Bucureștiului, pentru bucureșteni, cât și pentru vizitatorii Capitalei, rămânând un loc învăluit în mister, care continuă să fascineze.


Catacombele Bucureștiului

 

 

Râul suteran la 12 metri sub Piața Revoluției

Sursa foto: PUTEREA

Proiect realizat în cadrul programului de promovare a patrimoniului turistic Destination: Bucharest, derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic


Catacombele Bucureștiului

 

 



Parerea ta...

O NOUA GâNDIRE
27 Dec 2019

Aici ar trebui împuscați toți lideri comuniști începând de la Ion Iliescu , Voiculescu ....... si terminând cu Dragnea sau Firea ! După care ne putem așeza la o masa rotunda si discuta despre reconstrucția si înfrumusețarea României. si al poporului roman
HALAL GANDIRE
27 Dec 2019

Esti kakaramitru? Cap ai? minte nu-ti mai trebuie.
Doresc sa comentez



(Vezi versiunea pentru PC a articolului)

Vezi versiunea pentru PC
Ziarul Puterea - Cotidian national.

Cotidian national de dezvaluiri. Singurul ziar aparut in perioada de criza.



0.0718