DESTINATION: BUCHAREST

Bucureştiul dulce, capitala deserturilor


Bucureştiul dulce, capitala deserturilor

Gabriela Dumba | 2019-12-21 10:20


Bucureştiul dulce, capitala deserturilor

 

 

 

 


Bucureştiul dulce, capitala deserturilor

 

 

Tiramisu, o prăjitură fină, un desert ideal

La sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX Casei Capșa i se dusese faima nu doar în București, ci în toată Europa. Aici era locul de întâlnire al scriitorilor și artiștilor vremii, iar politicienii și diplomații luau aici marile decizii.  Era celebră, în acele vremuri, o vorbă a lui Tudor Arghezi:  „Critica reală se face la Capșa, nu în presa literară”. Eleganța și distincția Casei Capșa au transformat locul într-un simbol al elitismului, iar succesul cofetăriei a dus la apariția mai multor fabrici de bomboane și ciocolată, care și-au deschis mai apoi magazine de desfacere în București. În zilele noastre, Bucureștiul -  cu nenumăratele sale cofetării, una mai specială decât cealaltă, poate fi considerat pe bună dreptate o adevărată capitală a deserturilor, deja faimoasă și printre turiștii străini.

 

Înainte de 1900, în Bucureşti existau 35 de cofetării, dintre care cea  mai veche şi mai cunoscută rămâne Capşa, înfiinţată încă de la 1852. Lumea bună a orașului se oprea aici, după o plimbare pe Calea Victoriei, și niciunde în oraș nu erai mai bine „văzut” decât la Cofetăria Capșa. Grigore Capşa, unul dintre proprietarii inițiali ai locului, a fost trimis să înveţe meserie la celebra „Casă Boissier” din Paris, mai târziu creațiile sale ajungând chiar să fie expuse în cadrul Expoziţiilor Universale găzduite de capitala franceză. În România, faima sa a ajuns până la urechile Casei Regale, care l-a și înscris pe lista limitată de furnizori oficiali. Rol de care Grigore Capșa s-a achitat cu brio. În context, este celebră o întâmplare care a avut loc în anul 1920, atunci când mareșalul Joseph Joffre, alintat de francezi „Papa Joffre”, a fost primit de Regele Ferdinand şi de Regina Maria, ocazie cu care Grigore Capşa a creat o prajitură de ciocolată specială, care sugera forma cilindrică a caschetelor militare franceze. Cum însă mareșalul suferea de diabet, maestrul cofetar român, cu studii la Paris, a inventat o nouă prajitură care să poată fi degustată fără riscuri de înaltul oaspete. Prăjitura a primit numele de „Joffre” și faima ei a făcut de atunci înconjurul lumii, fiind preluată chiar și de pretențioasa bucătărie franceză. Prăjitura „Joffre” se regăsește și în astăzi în meniul Cofetăriei Capșa, alături de amandină, savarină, boema, ecler sau cremșnit. Rețetele acestor deserturi clasice românești au rămas neschimbate de-a lungul anilor, la fel și aspectul îmbietor al prăjiturilor.

 


Bucureştiul dulce, capitala deserturilor

 

 

Păstrează întotdeauna loc și pentru desert!

La doi pași, cât să ardem caloriile unei savarine, mai exact în Piața Amzei, la numărul 13, se află un cu totul alt gen de cofetărie, adaptat „pretențiilor” actuale. Este vorba despre o cofetărie organică, care și-a deschis porțile în 2008. Pukka Tukka, căci despre ea este vorba, se definește ca fiind singurul organic bar din Capitală. Aici, vizitatorii au de ales între Pana Cotta, înghețată, sufleu sau mousse din ciocolată - toate cu ingrediente 100% bio și organice, ne asigură proprietarii.

Pe Brezoianu 35, turistul curios va descoperi Tartelicious, o cofetărie-patiserie artizanală, unde se găsesc „tarte pofticioase pentru persoane delicioase”, dar și cozonaci, biscuiți, checuri și caramel sărat, „lemon curd” sau „nutella de casă”. Una dintre vedetele locului este Babka, un cozonac însiropat făcut după rețeta celebrului Yotam Ottolenghi, un celebru chef londonez, proprietar de restaurante și autor de cărți de bucate.

Dacă pofta de tarte nu ne este pe deplin satisfăcută, putem intra și la Atelierul de Tarte, un bistro cu tarte și bucătărie urbană, situat pe Bd. Ion Mihalache, la numărul 20. Nu e greu de ghicit: în ofertă se regăsesc toate tartele la care cine s-ar putea gândi, de la Tarte Framboise meringue (cu cremă de vanilie, zmeură și bezea) și Tarte Passion (cu crunch de fulgi de cocos și ciocolată albă, mousse de lămâie, cremeux de fructul pasiunii, cremeux de zmeură) și până la sofisticatele Tarte Caramel Beurre Salé Chocolat (cu caramel sărat și ganache de ciocolată) sau Tarte Maîtresse Mango (cu caju crud, cremă de mango și ganache de ciocolată albă). Încă de la deschidere, Atelierul de Tarte a devenit o adevărată Mecca pentru „devoratorii” de dulce din Capitală, faima locului trecând și dincolo de granițe!


Bucureştiul dulce, capitala deserturilor

 

 

Florile și prăjiturile,un cadou inspirat!

 

În București, când zici ecler zici French Revolution! În limba franceză, „eclair" înseamnă „fulger", ceea ce ne poate oferi o bună explicație pentru numele acestei prăjituri, celebră pentru viteza fulgerătoare cu care este consumată de gurmanzi. În locațiile din Piața Victoriei și Ateneu, pot fi găsite 18 sortimente de eclere, unele cu nume destul de greu de pronunțat, însă extrem de ușor de savurat. Mille-Feuille Vanille Bourbon, Orange et Gingembre, Caramel au beurre sale sau Mascarpone et Framboises sunt doar câteva dintre eclerele speciale care vor stârni o reală „revoluție” în viața pasionaților de dulce.


Bucureştiul dulce, capitala deserturilor

 

Nu poți refuza niciodată o clătită cu ciocolată!

Despre Mara Mura se spune că este o cofetărie desprinsă din povești și „aterizată” în Piața Romană. Într-un spațiu intim, decorat în nuanțe de pastel, vă puteți delecta cu mini-prăjituri, cupcakes, cake-pops, trufe, bezele, macarons, nuci sau alte fructe uscate caramelizate, lollipops, fursecuri, bomboane fondante și turtă dulce. Ciocolata de casă de aici este excelentă, pentru prăjitura Pavlova se folosește frișcă naturală, iar salamul lor de biscuiți este realizat după o rețetă unică.

Iubitorii de înghețată cunosc, cu siguranță, preparatele artizanale de la Moritz Eis, din cele două locații din București: Episcopiei 6 și Frederic Chopin 10. V-ați gândit vreodată la o înghețată cu arome de lămâie și cimbru, orez cu scorțișoară, piersică cu ghimbir sau pară caramelizată cu gorgonzola și nuci? Probabil că nu, însă le găsiți pe toate și multe altele în gelateria Moritz Eis, unde înghețata este prezentată ca fiind 100% naturală, fără coloranți și aditivi.

 


Bucureştiul dulce, capitala deserturilor

 

 

Deși nu este un desert tradițional, cheesecake-ul a câștigat popularitate și în România!

Într-un design relaxat, cu trimitere spre pub-urile londoneze, dar și spre restaurantele italiene ale anilor ‘60, Stadio – Restaurant cu Atrium se laudă că servește cei mai buni papanași din oraș. În meniu, chiar așa cum trecuți - „papanașii care ne-au făcut celebri, desert românesc care durează, dar merită; design reinterpretat și o rețetă clasică cu brânză de vaci, smântână și dulceață de afine”.

 

 


Bucureştiul dulce, capitala deserturilor

 

Plăcinta cu brânză, poate fi atât aperitiv, cât și desert!

 

Calea Rahovei 146-153, este locul potrivit dacă îți este poftă de colivă! Și asta pentru că Restaurantul Mahala a inclus în meniu celebrul preparat românesc, care și-a depășit condiția și este socotit acum un desert foarte apreciat, un adevărat deliciu pentru străinii care îl degustă pentru prima dată. Chef Sorin Cucu a introdus în meniu și Crocănțeală cu prune/sau mere și înghețată cu „armagnac” sau plăcintă cu dovleac după rețeta bunicii.

La „Maison des Crêpes” se găsesc preparate exclusiv pe bază de clătite. Tot ce-ți poate trece prin minte – sau nu! în materie de clătite, aici găsești, într-o varietate de 30 de tipuri de crêpes franțuzești și pancakes americane. Ți-ai imaginat vreodată combinația dintre clătită, piept de pui marinat, sos de arahide și ceapă verde? Ei bine, ea se numește Antoinette. D'Artagnan înseamnă clătită cu somon fumé, avocado, cremă de brânză și capere, iar Fabianne este numele dat clătitelor cu piept de pui, ciuperci, smântână vegetală și vin. Schimbăm registrul și mergem pe dulce cu Lola - pancakes, gem de fructe de pădure, fructe de pădure, sirop de arțar și Milla - waffle, nutella, ciocolată albă, alune caramelizate.

Aflata la granița dintre cafenea, boulangerie și bistro, The Harp Bakery combină toate aceste trei concepte într-o formulă originală. În meniul locației din Piața Unirii - Bd. Dimitrie Cantemir 2, puteți opta între diverse tipuri de croissante, granola, quiche, semifreddo cu caramel, vișine sau ciocolată, torturi, eclere sau înghețată. 


Bucureştiul dulce, capitala deserturilor

 

Papanașii cu dulceață și smântână, un desert cu o rețetă neschimbată în timp!

Sursa foto: PUTEREA

Proiect realizat în cadrul programului de promovare a patrimoniului turistic Destination: Bucharest, derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic


Bucureştiul dulce, capitala deserturilor



Parerea ta...

Doresc sa comentez



(Vezi versiunea pentru PC a articolului)

Vezi versiunea pentru PC

Ziarul Puterea - Cotidian national.

Cotidian national de dezvaluiri. Singurul ziar aparut in perioada de criza.