◀ EDITORIAL

Cum a fost predată limba română 50 de ani într-un sat din Tadjikistan

Ion TELEANU | 2018-07-19 12:15
Cum a fost predată limba română 50 de ani într-un sat din Tadjikistan

La scurt timp după cel de al doilea război mondial, ca să scape de deportare, un dascăl din Basarabia s-a ascuns în nişte munţi de la celălalt capăt al fostei URSS, undeva aproape de frontiera cu Afganistanul, într-un aul (sat de munte) din Badahşanul-de-Munte al Tadjikistanului.

Aulul era mic, situat între două prăpăstii de munte si rar ajungea cineva în acel sătuc si tot rar cineva pleca din el. Practic, basarabeanul s-a ascuns într-o şcoală pierdută în Munţii Pamir şi a predat toată viaţa sa, timp de aproape cinci decenii, limba franceză, fiind un profesor bun, dar şi exigent, fapt pentru care era iubit si respectat de comunitate. Însă, lucrurile s-au bulversat total odată cu restructurarea sistemului de învățământ din Tadjikistan. Atunci, un elev tadjic din acel cătun a fost coborât cu ajutorul alpiniştilor ca să intre la o instituţie de învățământ, unde urma să susţină şi examen la limba franceză. Dar aici, spre stupefacția membrilor comisiei de examinare, deşi aceştia erau mari specialişti în studiul limbii franceze, nici unul dintre ei n-a priceput nici o iotă din ce le vorbea în franceză candidatul. Elevul, cel mai bun la obiectul respectiv din acea şcoală din Munții Pamir, a rămas şi el foarte surprins că aceştia nu-l înțelegeau. Alertată, comisia a anunţat imediat Ministerul Învățământului din Tadjikistan, iar ministerul a trimis o echipă de inspecţie ca să vadă ce fel de franceză se predă acolo, în aulul acela din creierul munţilor, de n-o poate pricepe nici un specialist. Ajunşi la faţa locului, membrii comisiei au constatat cu stupoare că, mai bine de cincizeci de ani, în loc de limba franceză basarabeanul nostru le predase mai multor generaţii de tadjici limba… română. Cu atât mai mult, le-a recunoscut membrilor înaltei comisii, de-acum bătrânul profesor, că o alta el nici nu cunoaşte. Până la urmă comisia a fost de acord cu argumentele că şi limba română e o limbă străină, ba chiar una de proveniență latină, că şi limba română e frumoasă și poate fi vorbită în nişte ţări din lume... Comisia a dat până la urmă a lehamite din mână şi, cum profesorul era prea bătrân şi prea îl iubea tot aulul, i-a permis să predea mai departe, până va sosi în localitate un profesor adevărat de franceză. Singura condiție: să nu-i mai spună limbii predate de el „franceză”, ci română.

Când s-a aflat că ministerul intenționează să le trimită un alt profesor, mai tânăr, cu o altfel de „franceză”, „adevărată”, satul a expediat pe dată o scrisoare de protest la Dușanbe, capital Tadjikistanului, menționând că localnicii nu doresc o altă franceză, că aulul s-a obişnuit cu limba vorbită de „efendi învățător” și pe care locuitorii lui – fiind elevi sârguincioși la vremea lor – o cunosc suficient ca să-și poată ajuta copiii sau nepoții să-şi facă temele pentru acasă, fiind şi prea bătrâni ca s-o mai ia de la capăt. Astfel, în cataloagele acelei şcoli pierdute în Munţii Pamir – unica în Tadjikistan, dar bănuim şi-n toată Asia Centrală, – la capitolul „limba străină” e trecută „limba română”, iar mulţi dintre adulții care țin în mâini atestatele acelor fii şi fiice de tadjici se întreabă poate în gândul lor: la ce le-o fi trebuind acestora limba română şi unde o vor putea aplica aceştia vreodată în viaţa lor de tadjici!




Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


Random image


(Vezi versiunea pentru PC a articolului)

Vezi versiunea pentru PC

Ziarul Puterea - Cotidian national.

Cotidian national de dezvaluiri. Singurul ziar aparut in perioada de criza.